Teleleu prin Roma, Italia – prima parte

Cate idei mi-au trecut prin minte in aceste 2 saptamani in care am stat departe de blog… In fiecare loc in care am ajuns, m-am gandit la voi, cei care cititi si urmariti activitatea noastra, am formulat in minte povesti pe care am sperat sa mi le amintesc in momentul in care am toate pozele in fata si ma apuc de scris, adica momentul acesta…

Da, trebuia sa le notez, nu stau prea bine cu memoria, plus ca in functie de starea mea, e posibil sa povestesc o intamplare simpla in zeci de moduri.

In seara asta am pregatit pozele din prima parte a vacantei la Roma, cu toate ca as fi vrut foarte tare sa va vorbesc despre experienta priNeamt, insa, nu am reusit sa iau toate pozele din aparatul Sinzianei (de acasa am stabilit ca ne pozam una pe cealalta incontinuu, poate asa vom avea suficiente poze bune pe care sa vi le aratam). Maine seara vorbim de prin Neamt, sper ca nu sunt ultima dintre cei 60 de bloggeri.

Sambata, pe 13 septembrie, am avut avion spre Roma, Italia, impreuna cu Robert care urma sa cante in seara aia. Am ajuns tarziu la cazare, eram putin bulversati, obositi si ne chinuiam sa ne facem intelesi in englezo-italiana-spanish; ne era foameee si ne holbam la batraneii care savurau spaghetti pofticiosi, in graba, patau cu stropi de sos de rosii, fata de masa si hainele lor calcate la dunga.

*Mi-am amintit acum: in drum spre aeroport, am realizat ca am uitat buletinul acasa, a trebuit sa ma intorc cu taxiul de pe la Aviatorilor, era cat pe ce sa pierd avionul din nou (poate stiti deja intamplarea tristo-fantastica petrecuta inainte de Paris ). IDIOATA

Intr-un final am gasit si o fata simpatica de prin Moldova, lucra acolo, si am putut sa ii explicam ei ca vrem sa simtim ca am ajuns in Italia, vrem sa gustam putin din toate, vrem vin alb si cam atat.

In timp ce mancam, un domn cu parul grizonat, cu jeansi parca turnati, camasa apretata si pantofi proaspat lustruiti, si-a montat un laptop pe un stativ, un microfon in fata si a inceput sa cante muzica italiana, de am ramas cu Robi gura-casca, ne-am uitat de-o data spre poarta curtii hotelului, eram siguri ca o sa intre Zorro in peisaj.

Radeam prosteste de fericire si oboseala, poate ne luase si vinul putin de cap, totul era ideal.

Nu am stiut ca suntem pe malul unui lac superb pana a doua zi, dimineata, cand am mers la plimbare si am dat nas in nas cu plaja cenusie, lacul limpede, vegetatie verde crud si lebedele imense care se scaldau la mal, lacul Bracciano.

Incredibil de frumos! Am stat pe plaja toata ziua, dar la umbra, intinsa pe un prosop mare, motaind.

Tot in seara aia am plecat spre centrul Romei, unde urma sa ne petrecem urmatoarele 5 zile, despre care am sa va povestesc in curand.

Detalii outfit: Rochie dantela alba by www.diva-charms.com, coliere H&M, sandale Zara, costum de baie New Yorker.

Va pup dulce, seara faina, ne vedem maine! 🙂