Astazi, 23.09.2014, se fac 28 de ani de cand ai mei au hotarat ca nu mai pot sa traiasca unul fara celalalt! Eu ii ador din toata inima si le spun inca o data ca reprezinta cel mai solid model al iubirii pe care l-am intalnit in viata asta. Sper sa fim la fel de fericiti ca si pana acum, o familie care in sufletul, inima si mintea mea este perfecta! Va iubeeeesc enorm! [sharing some happy tears also]
Cred ca am ales un moment foarte bun pentru a va scrie despre experienta #priNeamt, usor sensibilizata fiind, sper ca am sa pun mai mult accentul pe feelingul excurisei.
Cu toate ca am locuit intr-o camera de hotel majoritatea timpului, energia masivilor care inconjurau Piatra Neamt, Duraul, se simtea puternic; visam cu ochii deschisi, aveam pofta de mancare, radeam toata ziua, eu as fi baut cafele nenumarate doar de dragul de a admira cu ochii cat cepele, tot cadrul natural superb care ne inconjura.
La foc automat, incercand sa imi amintesc cele mai dragute momente petrecute #priNeamt, imi vin in minte urmatoarele: cum am ajuns sus la cabana Dochia, dupa un traseu de 5-6 ore si am realizat ca abia mai am forta sa mananc o ciorba fierbinte, eu si Sinzi ne-am pilit instant dintr-un paharel de palinca si radeam cu lacrimi, de ne iesea supa pe nas; cum am urlat de fericire cand am intrat in camera de la Hotel Central Plazza unde aveam un perete din sticla prin care se vedea orasul care dormea linistit inconjurat de munti precum o imensa cetate; cand am stat la un vin in centrul istoric, timp in care am povestit despre cei de acasa, despre cat de tare am vrea sa fie si ei #priNeamt; contrastul dintre lupta pe care am dus-o cu mine in timp ce urcam pe Cehlau, crezand ca nu am sa fac fata efortului fizic si fericirea extraordinara pe care o simteam fiind in locul acela atat de frumos; cum mi-au multumit din nou sufletul, ochii si plamanii mei pentru ca am ajuns din nou la Cheile Bicazului, iubesc atat de tare locul ala! Da, vreau sa trecem la poze si sa va mai povestesc acolo…
Le-am facut (pozele) atunci cand reuseam sa ne desprindem de starea visatoare in care am fost cufundate intreaga excursie, explicand pe parcurs unde au fost facute, cu ce mood, in ce tzoale (na, suntem si blog de fashion / passion, mai nou).
La intrare in Piatra Neamt, ne-am oprit pentru cateva poze in lumina apusului. Eram fericite fiind impreuna, am vorbit tot drumul de la Bucuresti pana in Neamt, incontinuu, nici nu stiu ce cred despre noi cei ce au mers in aceeasi masina, Andra, Cristi si Adi.
In prima dimineata, la prima ora, au inceput sa ne sune telefoanele; eram inca pe ora de Bucuresti, ce sa-i faci, jet lagul e aspru. Am luat micul dejun impreuna la etajul 11, nu a trebuit sa urcam mult pentru ca acolo stateam.. ha ha ha. Am avut cel mai frumos apartament din Hotelul Central Plaza Piatra Neamt, cu un view coplesitor, ah, v-am mai zis asta. Dupa, am plecat la cursul dedicat business-urilor din zona de travel cu focus pe teme de management eficient si marketing online.
In pauza dintre discursurile persoanelor participante la conferinta.
La sfarsitul conferintei, am fugit dupa covrigi.
A doua zi, am plecat la plimbare prin Piatra Neamt si am vizitat centrul istoric al orasului. Pe seara am mers la Filmul de Piatra, editia a VIIa si dupa un drum cu telegondola, am ajuns pe platoul Cozla unde a avut loc o petrecere super simpatica, am dansat toata noaptea.




Muzeul de Istorie si Arheologie, Piatra Neamt.




View-ul cel mai frumos pe care l-am avut din camera noastra.
Sau pe hotel, foto by Cristian Sutu.






A treia zi am plecat spre Durau. Primul popas a fost la inaltime, Bisericani, un loc superb de unde am putut admira Bicazul.
Nu puteam rata Cheile Bicazului, cel mai iubit loc al Romaniei, de catre mine… ii ador maretia si racoarea.
Priveliste de pe barajul Izvorul Muntelui, Bicaz.
Si punctul culminant al zilei, am privit apusul dintr-un loc ce parea neatins, pur, Hangu, dupa care am pornit spre Durau, locul de unde aveam sa plecam pe munte a doua zi.









A patra zi am urcat pe Ceahlau, traseu Duruitoarea si am trait intens fiecare prim pas pe care l-am facut in timp ce avansam in interiorul naturii. La inceput am simtit ca nu am nicio sansa sa rezist cursei de 5-6 ore dar dupa cativa copaci imbratisati, 8 ture invartit intr-un picior si admirat peisajul din toate directiile, cateva versuri fredonate in minte, am reusit sa ajung la 1750 m, Cabana Dochia.



Sus, ajungand atat de obosita, nici nu stiam daca e real tot ceea ce ma inconjura, parca traiam un vis cu ochii deschisi. A trebuit sa mananc ceva rapid si sa dorm o ora, cat sa ma refac pentru a vedea apusul superb. Da, era frig, dar eram pregatita.


Noaptea, am stat la taclale privind luna care era atat de puternic luminata, am baut ceai super dulce (de la el nu am adormit) cu gust de rom. Poate va explica poza urmatoare cat de frumos era totul, tablou real….woow (da, e facuta la 3 dimineata).
A cincea zi, la prima ora am auzit bubuituri in usa si pe Sinzi soptind, “Vor sa vedem rasaritul”; am sarit din pat instant si bajbaind dupa camera, am iesit pe balcon, invelita in patura de lana ca intr-un cocon. Incet-incet simteam cum mi se deschid ochii catre un rasarit perfect.
Dupa ce mi-am baut cafeaua stand pe aceeasi banca din fata cabanei, iubind un catelus pufos, ne-am facut bagajul si am incept sa coboram spre Durau.
Dupa pranz am ajuns la Hotel Bistrita, ne-am incarcat oleaca bateriile si am plecat la plimbare cu vaporasul pe Bicaz. Mi-a placut extrem de muuult!

Ziua s-a incheiat cu un imens foc de tabara organizat de gazdele noastre, am petrecut in aer liber, am mancat tot felul de minunatii pregatite acolo si am baut o tarie traditionala facuta din ceva radacina…hmmm…ce am baut?? Nu imi amintesc numele ;))

A sasea zi a debutat cu vizita la Manastirea Neamtului, in a carei curte m-am plimbat cu ochii pe pereti admirand arhitectura sau incercand sa fac poze ferestrelor de tip gotic.
Pe pajistea din fata Casei Memoriale Mihail Sadoveanu.
In Parcul Natural Vanatori Neamt.



Vizita la Mesterul Popular Vasile Gaman a fost o alta experienta placuta si relaxanta.

Cireasa de pe tort a fost popasul la Pensiunea Aristocratis, loc unde am fost primiti cu mare drag. Sunt atat de atenti la detalii, cand vine vorba de personal, peisaj, decor. Sa mergeti la ei, este genial!

Eu si Sinziana multumim mult lui Toma Nicolau si lui Alex Filip pentru ca s-au gandit si la noi atunci cand au organizat lista bloggerilor (60 la numar) ce aveau sa petreaca cateva zile superbe #priNeamt si va recomandam si voua cu mare incredere aceasta zona minunata a tarii noastre atunci cand vine vorba de liniste, relaxare, comunicare, bucurie, inspiratie si respiratie! :)) Va pupaaam!
5-11 septembrie 2014. Tot ce-a fost de vazut #priNeamt – ediția a III-a a celui mai important eveniment dedicat promovării în mediul online a unui județ din România. Află mai multe detalii pe http://goo.gl/Lw8mzy. Organizator: Eventur Bucharest. Powered by Petrom Romania. Parteneri principali: Autoritatea Națională pentru Turism, Consiliul Județean Neamț, Primăria Piatra Neamț, Hotel Bistrița din Durău, Blue Air și Autoboca Rent-a-car.

Leave a Reply
In primul rand, la multi ani parintilor tai! Iti doresc sa ai si tu parte de o casnicie lunga si fericita ca a lor si, la randul tau, sa fii un exemplu pt. altii! 🙂
In al doilea rand, va invidiez pt. minunatiile pe care ati avut ocazia sa le vedeti! Totul a fost la superlativ si daca din pozele pe care le-am vazut am ramas impresionata, cred ca traind experienta mi-ar taia rasuflarea.
In al treilea rand, puneti-va pe treaba, feteloooor! Scrieti cat mai multe articole ca v-am simtit lipsa! 🙁
Va pup pe amandoua, chiar daca Deea a scris articolul! 😀
La multi ani parintilor tai. Sa le dea Dumnezeu sanatate si sa va bucurati unii de ceilalti mult timp de acum inaint.
Mi se pare asa fde frumos ca voi, prietene, puteti face atatea lucruri impreuna…prietenele mele s-au dispersat prin colturile lunii, mi-e tare dor de ele…
Te pup
http://miu-miu.ro/
Ați fost niște oaspeți cum și-ar dori toată lumea. Eu vă mulțumesc.
PS: fotografia cu Sînzi privind uniformele militare în muzeu este genială.
Te puuup ;;)
Hei fetite dulci! Sunteti super simpatice si pline de viata! Eu sunt din Neamt si cred ca acea radacina de care ziceai este “schinduf” sau “schinduc” nu stiu exact denumirea, dar si eu tot in zona asta am baut palinca din aceasta radacina. Va pup dulce!
Ce frumoos ai povestit totul <3
Cat am citit am avut impresia ca sunt si eu acolo 🙂
P.S: La multi ani parintilor tai !
http://anamariaben.blogspot.ro
O viață cât mai fericită părinților tăi! Să se bucure cât mai mult unul de celălalt și să aveți parte de multe lucruri frumoase, ca în familie.
Pozele sunt deosebite. La fel ca și prietenia voastră. Uitându-mă la voi nu îmi vine decât să mă duc la prietena mea cea mai bună și să îi dau o îmbrățișare maaaaare.
Pupici, fete frumoase!
Buna Deaa! Imi poti spune te rog de unde ai palaria asta superba, neagra? Multumesc:)
Era tarziu aseara, am vrut sa notez si hainele dar am uitat 🙂 am sa completez azi, palaria este Bershka 😉
Super poze! 🙂
♡
Buna! Ce aparat foto folositi? Foarte reusite pozele! va pup cu drag :*
Ai surprins niste imagini extraordinare.